.
Așa după cum există un partizanat celest la J.S.Bach și la Sainte-Colombe, tot astfel există un partizanat patriotic la o mulțime de inși muzicali: rușii de sec. XIX + rușii de sec. XX, Chopin & Penderecki de cealaltă parte a baricadei; spaniolii toți, apoi Sibelius, Bartok, Dvorak, nu mai zic de manelele de teatru liric ale italienilor și de fantasmele lui Wagner. Pînă și mexicanii îl au pe Manuel Maria Ponce, cubanezii pe Leo Brouwer și brazilienii pe Villa-Lobos. Da` de clanul Strauss ați auzit? Dar de Radetzky Marsch?
Carevrasăzică: în context de globalizare în plin proces, în trend de politică evropeană unde naționalismul pute și e sancționat mai ceva ca o boală mintală, cum se contrazic ideile acestor occidentali civilizați care își conservă bine merci specificul și tradițiile ce le sunt lor proprii, dar nivelează tot ceea ce e alteritate pe principiul că ”ce nu ne place sau nu pricepem e barbar și trebuie corijat/ eradicat”... Dar în același timp, consumatori de cultură elevată - în sălile lor de concert se ascultă Rahmaninov, Bartok și Sibelius. O fac la mișto sau chiar sunt senili? Cît de perverși sunt atunci cînd ne arată că digeră cu plăcere fructe patriotice, numa să nu fie proaspete, să fie îmbălsămate, consacrate, recoltate prin muzee...
Igiena epocii actuale suprimă individul prin directivele de gust & valoare prin care doar Inchiziția obișnuia să procedeze. Vă amintiți de vremea cînd stîngacii piereau pe rugurile iezuite? Sau cînd se salvau ascunzîndu-și stîngăcia sub o ambidextrie învățată? Că doar marele iezuit Baltasar Gracian, apologetul aparenței, spunea: ”Todo gran ingenio es ambidextro.” Ceea ce se poate înțelege și așa: ca să fii în rîndul marilor spirite, tre` să ai geniul de-a funcționa precum un nativ într-un registru care îți e impropriu.
Și revenind la patriotismul cel hulit: ori ne dăm peste cap și ne facem genii underground după cum sugera Gracian, ori... și aici nu vreau să-mi mai amintesc de euroscepticul Kaczynski. `Tritzi.
.
8 comentarii:
Bunele sentimente nu ne stau la dispoziţie întinse pe vreo tavă.
La îndemâna tuturor, pe calea largă şi bătută, e doar un sentiment pervers care le eclipsează şi le ia locul.
Patriotismul e un bun sentiment; dar la îndemâna tuturor e doar falsul patriotism, acela putred şi malign.
Când susţii că e ceva putred ( şi trebuie eliminat ) fără să vezi ce anume a putrezit finalizezi descompunerea: cureţi scheletul. Eşti un simplu agent al dezorganizării, cel cu tuşa finală.
Europa e putredă...
Evropa nu considera deloc ca ar fi putreda... Ea isi bea in continuare tzuica Morand si-si mananca branza Camambert - ceea ce inseamna la ea ca isi pastreaza specificitatea si traditia. Institutiile pentru batrani sunt precum ciupercile. Doldora de abandonati care nu-si vad fiii cu lunile. Evropa e temeinic organizata si vrea sa organizeze si pe altii dupa chipul si asemanarea ei. Sau vorba lui Tacit: "Daca Roma va transforma lumea in desert, va spune ca a pacificat-o..." Asteptam traditiile Evropei sa fie incetatenite si la noi, mai ales politica de alienare a individului. Traficul de droguri nu mi se mai pare un subiect atat de arzator al interpolului. E de-a hotii si gardistii mai mult, ca e prea confortabil... Natiuni bezmetice umbla ca zombie pe strazi producand cifre. :)
Patriotismul, ca si iubirea, e inexplicabil.
Poate avea, ca si iubirea, forme degenerate, meschine. Poate ca nationalismul exacerbat e un fel de gelozie ( ? )
Mai sunt si unii al caror patriotism e atat de degenerat si distorsionat incat nici nu isi mai zic romani atunci cand se prezinta pe la alte neamuri... ;)
hei. marfa citatu din tacit. totusi nu pricep ce vrea sa zica postul. impresia mea e ca, din contra, tocmai la nivel "pop" europa e foarte deschisa spre alte culturi filozofii religii etc - in timp ce la nivel "highbrow" redevine, cat de cat, interesata de propria identitate
Multumesc de trecere. Chiar si de neintelegere. :)
da. neintelegerile fertilizatoare!
Ma onoreaza toti cei ce vor sa aiba ultimul cuvant pe blogul meu.
Trimiteți un comentariu