.
M-am alarmat citind despre ucraineni înfometaţi care mîncau carne de om. Apoi m-am liniştit, aflînd cum, prin anii ’60, la Cireşica, puteai loa un ficat excelent. Bine făcut sau în sînge; doar că era ca şi al tău. Scorul e în favoarea românaşilor. Gubernauţii mîncau ciolane de confrate pen’că-i lăsase Partidu’n silozu’ gol. Ai noştri în schimb, se dedau la asemenea îndeletniciri “for sport” cum s-ar zice, într-o epocă în care hrana era la discreţie, nicidecum motiv de contrabandă. Adeverind că tot ce mişcă se mănîncă. Sau tot ce a mişcat vreodată… Încep să mă întreb ce-or fi făcut bucureştenii cu toate cadavrele care rămîneau de pe urma la cîte o ciumă? Le puneau cu sare? Şi că tot mi-am amintit de alde Car(n)agea – cum rămîne cu ortodoxia noastră cea vajnică, înflorită brusc după ’89, cînd atîta amar de vreme, toată vorba şi înscrisul rumânului se întocmeau cu cîte un blestem la urmă. Cînd în loc de indulgenţe (catolicii sunt nişte looseri!) preoțimea din Ţările Române făcea comerţ cu afurisenii…
Tîrgul Bucurescilor pluteşte în continuare într-o mlaştină. Miasmele locului i-au otrăvit evoluţia împiedicîndu-l să devină urbe ori măcar Capitală; lăsîndu-l doar ca pe un obstacol cu moţ în calea vîntului de bărăgan.
.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
L-ai citit pe Ghica? Cu ocazia ciumei lui Caragea, ăia cu anticorpi în ei care o făceau pe groparii aruncau zdrenţe contaminate în grădinile oamenilor teferi, ca să le iasă planul la depistări cu premeditare. Cât despre orthodoxie, nu ştiu cât costă afuriseniile pe e-bay, însă mic copil, m-a marcat imaginea unei babe, care făcea mătănii aproape aerobice în faţa unei biserici, mormăind în barbă: "dă, Doamne, să crape duşmanii…"
Valahul e inventiv! Ce alta proba? Iar despre dusmanii babei, sa nu spui ca s-au dat peste cap si s-au facut dusmanii din manele... ;p
Trimiteți un comentariu