Comentariu fara splendoare, doar cu mizerie

.

Nu pot sa declar ca azi am aflat.
Am aflat acum o luna si ceva. Dar azi am mai intrebat inca o data. Am zis ca prima oara s-a balanganit pendulul aiurea. Mi-a tremurat mie mana. Astazi am incercat sa primesc un alt raspuns. Mi-am dorit alt raspuns. Nu a binevoit sa imi zica altceva. Nu stiu cu precizie ziua. Dar luna o stiu.
E o victorie acra sa-mi dea acelasi raspuns repetat. Iar sa ajung sa vad si implinirea in timp e ceva care ma face sa vreau sa intind timpul ca pe un elastic. Pana se rupe elasticul si presupun ca kestiile anuntate renunta sa se mai intample...

Oare a facut tot ce era de facut? Oare a inteles cu adevarat tot ceea ce trebuia sa inteleaga? Oare a lasat ceva in neordine? Oare pleaca pregatit? Mai are vreun regret? Oare a reusit sa se bucure indeajuns incat sa nu se mai intoarca aici? S-a intalnit cu toti cei cu care trebuia sa se intalneasca? Ne-a bifat pe toti? Ne-a iertat pe toti? Ne-a bucurat pe toti?
Ne-a ajutat pe toti cu cate ceva? Dar pe el?... Pe el s-a iertat? De el i-a fost mila?

Cred ca tre' sa te bucuri ca un tacanit cat timp esti aici. Ca sa poti sa treci mai departe. Altfel esti intors tot aici, pana inveti sa te bucuri. Probabil ca d-aia e Nebunul ultima arcana.

La asemenea vesti, cine afla, devine oarecum asistent. Probabil ca astea au rolul de a te pregati pentru propria decolare.

M-apuca o tandrete tremurata si toanta atunci cand aflu ca cineva incepe sa plece. Mi-e sa nu ramana kestii care n-au apucat sa se rosteasca, sa se rostuiasca... Particip efectiv la plecarea celuilalt. Am o tresarire de cate ori aud de plecarea cuiva. Ma intreb aproape mecanic daca am apucat sa-mi iau ramas bun... Cred ca d-aia detest sa ma cert cu careva. De principiu. Nu stie nimeni cand pleaca, si dincolo de orice hartza omeneasca, plecarea palpaie un far gretos, noi toti ne supunem plecarii. Ar trebui sa avem in vedere plecarea ori de cate ori avem chef sa mugim drame cu careva si sa facem tabula rasa... Inchipuie-ti-l mort pe celalalt si sa vezi cum iti piere cheful de scandal. Sa vezi ce repede te calmezi si ce frumos te adresezi...
.