.
Vine un moment; în care greaţa biruie tot. Biruie orice. Te-afunzi în scîrbă cu disperare. Ţi-e scîrbă de celălalt – dar cu-atît mai scîrbă ţi-e de tine pentru scîrba care te va fi cuprins !
.
”Să te învăţ eu cum să îţi cazi victimă ? Sau să mă înveţi tu despre cum să-ţi fii călău…”
.
Făcîndu-l pe Julius să arate aşa cum arată, eu tîrăsc orice potenţial public în necrofilie. Împreună cu mine şi ceilalţi îl admiră, invidiază, doresc pe Julius. Iar eu nu îi las să bănuie că Julius se menţine vertical doar datorită atelelor în care l-am încuiat…
Victima îşi seduce călăul. Delincventul îşi săvîrşeşte crima din neostoita poftă de-a fi pedepsit. Păzitul îşi înlănţuie paznicul. Pacientul îşi asmute boala şi îşi corupe medicul. Iar răposatul e cel care îşi înmormîntează propriul cortegiu funerar.
.
Îmi sodomizez coşmarul sperînd ca măcar într-însul să nu mă dovedesc steril.
.
Hotărît lucru: şansa e doar o batgiocură măsluită.
.
- Mi-a spus despre grozăviile lui…
- Nu-l crede. A săvîrşit altele şi mai şi…
.
- Mă iubeşti ?
- Oh, da.
- Cum ?
- Invers proporţional…
.
Aleşilor săi, Dumnezeu le dă numai marfă top quality. Iov par examplu: nimic din ce a avut el nu a fost de mîna a doua. Şi-mi amintesc mai cu seamă de năpastele lui.
.
- Still the merciful one I know ?
- May God help you to deal with all those virtues of yours !
Dumnezeu îţi va ierta întotdeauna un păcat bine intenţionat. Dar niciodată o virtute prost plasată.
.
Întorcîndu-se Theodor cu distincţiile primite la concursul de grădinărit, Julius face:
-Ah, dearest… Ai toată gloria ! Nici nu ştii cît mă bucur… Era singurul lucru capabil să te înfunde.
-Ce anume, darling… Gloria mea sau bucuria ta ?
-Păi, una te doboară iar cealaltă te-astupă. Pe tîmpiţi îi iartă doar contemporanii…
sâmbătă, 20 decembrie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu